De fiecare data cand intru intr-un hipermarket si ma opresc la raionul de legume/fructe ma apuca un sentiment de nesiguranta. Merele acelea rosii imense, morcovii perfecti fara pic de pamant, strugurii crocanti dar fara aroma, pepenii in sezonul de iarna… Parca suna prea… napamantesc si nefiresc! Sa va dau un exemplu: inainte de Craciun am cumparat de la Kaufland cateva pere Nashi si a mai ramas una nemancata. Ei bine ma uitam in weekendul acesta la ea: dupa o luna inca arata bine, nezbarcita, neuscata, nestricata. E normal asa ceva? Sa se pastreze fructele si legumele ca un bibleou, fara a se strica?!
Acum mai bine de douzeci de ani, daca ii spuneai cuiva de alimete organice se uita la tine intrebator. Acum, suntem obisnuiti ca mai tot ce punem pe masa sa poarte inscriptia MG (modificat genetic) si sa fie imbibat in E-uri si conservanti. Daca nu contin niciunul dintre acesti aditivi suntem sceptici si nu cumparam ca deh, asa ne-am obisnuit… “Organic? Da de unde sa cred eu ca e fara E-uri si modificari? Ah nu, e si scump si de banii astia imi iau 3 kg de mere mari si frumoase din hipermarket…” (cam asa gandim)
De cativa ani bantuie in lume o maladie ingrozitoare, numita Morgellons, despre care se spune ca are o etiologie necunoscuta. Bolnavii acuza mancarimi insuportabile la nivelul pielii si aparitia sub epiderma a unor fibre rosii, albastre sau negre care cresc si strapung pielea in afara. Este insotita de oboseala, confuzie mentala, pierderea memoriei, paranoia, autism. La inceput aceasta boala a fost catalogata de catre doctori drept o boala inchipuita, psihica insa s-a descoperit total altceva. Cativa cercetatori s-au hotarat sa o investigheze. Din studiile facute au descoperit ca fibrele dureroase care strapungeau pielea erau celuloza – substanta pe care organismul uman nu o poate sintetiza! Apoi au desoperit in acestea ADN-ul unei ciuperci modificate genetic. La 7 februarie 2008 Centrul de Control si Prevenire a Bolilor din SUA a insarcinat Institutul Kaiser din California si Institutul de Patologie al fortelor armate sa clarifice presupusa legatura dintre Morgellons si plantele MG.
Cum a inceput industria alimentelor MG? In 1978 Herbert Boyer a reusit prin modificari genetice sa obtina de la bacteria E.coli insulina umana. Apoi a urmat pe lista hormonul de crestere din drojdie de bere sau din bacterii modificate genetic, bioreactivi, vaccinuri din organisme modificate genetic etc.
Din acest moment modificarile genetice au devenit o atractie si o uriasa miza economico-politica.
In 2006 suprafata totala pentru culturile MG era de 102 milioane hectare, respectiv 7% din intreaga suprafata cultivata. 55% din toata productia mondiala de soia este MG.
Intr-una dintre conferintele despre biotehnologia viitorului, ONU a rezumat dezideratele agriculturii MG:
- rezistenta la daunatori si virusi
- toleranta la ierbicide
- incetinire a procesului de coacere
- durabilitate a produselor pe rafturile magazinelor.
Daca va ganditi ca numai soia este MG va inselati amarnic! Pe langa porumb, bumbac si trestie de zahar, nu au scapat de modificarile genetice nici chiar coniferele si eucaliptul!
Industria MG aduce cu sine o serie de riscuri majore:
- transferarea prin polen a genelor de la culturile MG la ierburi si insecte care devin rezistenete la pesticide,
- aparitia unor boli si agenti patogeni noi,
- afectarea altor plante din ecosfera,
- distrugerea bio-comunitatilor si a agro-ecosistemelor,
- distrugerea ireparabila a diversitatii genetice,
- riscuri pt sanatatea animalelor si a oamenilor prin aparitia de alergii si toxine noi
- cresterea rezistentei la antibiotice.
Cateva exemple in aceste sens: in Anglia sfecla de zahar MG ameninta supravietuirea ciocarliei; specia fluturelui monarh a fost devastata in proportie de 44% de porumbul MG; populatia de albine din SUA a fost distrusa in proportie de 30% de pesticidele Bayer sau de polenul culturilor Terminator; fermierii se confrunta deja cu buruieni rezistente la ierbicide tari… Un alt exemplu: in urma unor studii stiintifice s-a dovedit ca porumbul MON 863 produce micsorarea rinichilor si cresterea semnificativa a celulelor albe.
MONSANTO – URIASUL CARE UCIDE
Monsanto reprezinta cel mai mare producator de seminte modificate genetic. Compania nu este altceva decat o caracatita aservita de mii de agenti care spioneaza modul in care se desfasoara agricultura. Monsanto ar putea deveni in cativa ani cea mai puternica companie din lume (daca nu cumva si este).
Sustinut din umbra de concernul Rockefeller (citeste aici despre “Codex alimentarius” si istoria familiei Rockefeller), concernul a cheltuit in ultima decada peste 100 milioane de dolari pentru cercetarea si dezvoltarea culturilor MG, dar si pentru campaniile electoale din SUA. Monsanto finanteaza cursuri de stiinta, campanii electorale, constructii de scoli si spitale, reusind astfel sa-si deschida usi in toate tarile.
Planurile de viitor ale companiei sunt de a controla stocul de hrana a intregii planete. Insa dincolo de aceste aspecte, dimensiunile geopolitice sunt mult mai evidente.
In timp ce agricultura MG este sustinuta atat de puternic de catre guvernele diferitelor tari, agricultura organica pierde teren, nu primeste mai nimic subventionat si nu prea vede vreun ajutor semnificativ din partea statului. Montesanto este cel care dicteaza cat, cum, unde se poate cultiva organic. Insa agricultura organica pierde mult teren si este din ce in ce mai nesemnificativa cantitativ. Astfel, cantitaile mici de hrana ecologica, lipsa de sprijin guvernamental si pretul ridicat fac din culturile ce pe vremuri erau obisnuite (nemodificate genetic) sa fie un lux. Un lux ce prea putini si-l pot permite. O situatie care le convine marilor lideri ai lumii.
Sper ca citind acest material sa va faceti o parere despre alimentatia de zi cu zi si daca intr-adevar tineti la sanatatea dumneavoastra, cheltuiti banii mai cu chibzuinta, pe lucruri fara aditivi si pe produse nemodificate. Oricat de greu ar parea, eu zic sa se poate. Ramane doar sa vrei cu adevarat.
Acum mai bine de douzeci de ani, daca ii spuneai cuiva de alimete organice se uita la tine intrebator. Acum, suntem obisnuiti ca mai tot ce punem pe masa sa poarte inscriptia MG (modificat genetic) si sa fie imbibat in E-uri si conservanti. Daca nu contin niciunul dintre acesti aditivi suntem sceptici si nu cumparam ca deh, asa ne-am obisnuit… “Organic? Da de unde sa cred eu ca e fara E-uri si modificari? Ah nu, e si scump si de banii astia imi iau 3 kg de mere mari si frumoase din hipermarket…” (cam asa gandim)
De cativa ani bantuie in lume o maladie ingrozitoare, numita Morgellons, despre care se spune ca are o etiologie necunoscuta. Bolnavii acuza mancarimi insuportabile la nivelul pielii si aparitia sub epiderma a unor fibre rosii, albastre sau negre care cresc si strapung pielea in afara. Este insotita de oboseala, confuzie mentala, pierderea memoriei, paranoia, autism. La inceput aceasta boala a fost catalogata de catre doctori drept o boala inchipuita, psihica insa s-a descoperit total altceva. Cativa cercetatori s-au hotarat sa o investigheze. Din studiile facute au descoperit ca fibrele dureroase care strapungeau pielea erau celuloza – substanta pe care organismul uman nu o poate sintetiza! Apoi au desoperit in acestea ADN-ul unei ciuperci modificate genetic. La 7 februarie 2008 Centrul de Control si Prevenire a Bolilor din SUA a insarcinat Institutul Kaiser din California si Institutul de Patologie al fortelor armate sa clarifice presupusa legatura dintre Morgellons si plantele MG.
Cum a inceput industria alimentelor MG? In 1978 Herbert Boyer a reusit prin modificari genetice sa obtina de la bacteria E.coli insulina umana. Apoi a urmat pe lista hormonul de crestere din drojdie de bere sau din bacterii modificate genetic, bioreactivi, vaccinuri din organisme modificate genetic etc.
Din acest moment modificarile genetice au devenit o atractie si o uriasa miza economico-politica.
In 2006 suprafata totala pentru culturile MG era de 102 milioane hectare, respectiv 7% din intreaga suprafata cultivata. 55% din toata productia mondiala de soia este MG.
Intr-una dintre conferintele despre biotehnologia viitorului, ONU a rezumat dezideratele agriculturii MG:
- rezistenta la daunatori si virusi
- toleranta la ierbicide
- incetinire a procesului de coacere
- durabilitate a produselor pe rafturile magazinelor.
Daca va ganditi ca numai soia este MG va inselati amarnic! Pe langa porumb, bumbac si trestie de zahar, nu au scapat de modificarile genetice nici chiar coniferele si eucaliptul!
Industria MG aduce cu sine o serie de riscuri majore:
- transferarea prin polen a genelor de la culturile MG la ierburi si insecte care devin rezistenete la pesticide,
- aparitia unor boli si agenti patogeni noi,
- afectarea altor plante din ecosfera,
- distrugerea bio-comunitatilor si a agro-ecosistemelor,
- distrugerea ireparabila a diversitatii genetice,
- riscuri pt sanatatea animalelor si a oamenilor prin aparitia de alergii si toxine noi
- cresterea rezistentei la antibiotice.
Cateva exemple in aceste sens: in Anglia sfecla de zahar MG ameninta supravietuirea ciocarliei; specia fluturelui monarh a fost devastata in proportie de 44% de porumbul MG; populatia de albine din SUA a fost distrusa in proportie de 30% de pesticidele Bayer sau de polenul culturilor Terminator; fermierii se confrunta deja cu buruieni rezistente la ierbicide tari… Un alt exemplu: in urma unor studii stiintifice s-a dovedit ca porumbul MON 863 produce micsorarea rinichilor si cresterea semnificativa a celulelor albe.
MONSANTO – URIASUL CARE UCIDE
Monsanto reprezinta cel mai mare producator de seminte modificate genetic. Compania nu este altceva decat o caracatita aservita de mii de agenti care spioneaza modul in care se desfasoara agricultura. Monsanto ar putea deveni in cativa ani cea mai puternica companie din lume (daca nu cumva si este).
Sustinut din umbra de concernul Rockefeller (citeste aici despre “Codex alimentarius” si istoria familiei Rockefeller), concernul a cheltuit in ultima decada peste 100 milioane de dolari pentru cercetarea si dezvoltarea culturilor MG, dar si pentru campaniile electoale din SUA. Monsanto finanteaza cursuri de stiinta, campanii electorale, constructii de scoli si spitale, reusind astfel sa-si deschida usi in toate tarile.
Planurile de viitor ale companiei sunt de a controla stocul de hrana a intregii planete. Insa dincolo de aceste aspecte, dimensiunile geopolitice sunt mult mai evidente.
In timp ce agricultura MG este sustinuta atat de puternic de catre guvernele diferitelor tari, agricultura organica pierde teren, nu primeste mai nimic subventionat si nu prea vede vreun ajutor semnificativ din partea statului. Montesanto este cel care dicteaza cat, cum, unde se poate cultiva organic. Insa agricultura organica pierde mult teren si este din ce in ce mai nesemnificativa cantitativ. Astfel, cantitaile mici de hrana ecologica, lipsa de sprijin guvernamental si pretul ridicat fac din culturile ce pe vremuri erau obisnuite (nemodificate genetic) sa fie un lux. Un lux ce prea putini si-l pot permite. O situatie care le convine marilor lideri ai lumii.
Sper ca citind acest material sa va faceti o parere despre alimentatia de zi cu zi si daca intr-adevar tineti la sanatatea dumneavoastra, cheltuiti banii mai cu chibzuinta, pe lucruri fara aditivi si pe produse nemodificate. Oricat de greu ar parea, eu zic sa se poate. Ramane doar sa vrei cu adevarat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu